Oh, mamă!


În viața aceasta, foarte multe lucruri trec neobservate și nici nu sunt apreciate. Cu toate acestea, vreau să semnalez o faptă petrecută, în orice dimineață doriți domniile voastre. O ființă, se trezește în fiecare dimineață devreme, cu scopul de a avea grijă de altcineva. Pregătește mâncarea copilului pentru școală, hainele cu care să se îmbrace odorul său, în cazul în care nu trebuie să poarte uniformă școlară. Binenteles că a avut grijă, cu o seară înainte, ca hainele să fie călcate și frumoase. În momentul în care, copilul se trezește de dimineață, cu greu și la îndemnul mamei, este grăbit pentru a se duce ca să facă duș și să se spele pe dinți. În cazul în care copiii sunt mai mici, chiar mamele fac acest lucru. Mai departe, odorul ei mănâncă ceva ușor, având și un pachet pentru școală, eventual și bani “de buzunar “. Urmează procesul îmbrăcarii, chiar fiind ajutat de mamă și începe povestea drumului spre școală. Dacă locuiesc în oraș, unii copii sunt duși și cu mașina spre școală, dacă sunt mai mici, sau duși pe jos, dacă sunt în apropierea școlii. Pe măsură ce cresc ajung, deoarece consideră “că sunt mari deja “, ca să se deplaseze la școală cu autobuzul. Mama pleacă grăbită spre locul de muncă, având grijă ca odorul ei, în momentul în care se întoarce de la școală, ca să găsească mâncarea pregătită. Dacă sunt mai mici se va găsi un tată, o bunică sau altcineva, pentru a le servi prânzul. Când mama, după o zi muncă, se întoarce acasă, urmează partea de curățenie, pentru că, binenteles că partea masculină și copiii, în majoritatea lor, au avut grijă ca să-i dea de muncă și pentru schimbul doi. Ea însoțește, de multe ori și în cele mai fericite cazuri, copilul și în lumea chinuitoare, pentru unii copii, a temelor pentru următoarea zi și a învățăturii. Dacă considerăm că, aici se încheie totul, să aflăm că, odorul trebuie să mănânce seara, mâncarea este nevoie ca să fie pregătită pentru ziua următoare.

Dacă credem că sunt basme și povești nemuritoare, hai să ne dăm seama că s-a descris doar o zi banală și obișnuită din ziua unei mame. Să luăm în considerare că fiecare zi are aceleași repere, binenteles, pe lângă surprizele plăcute sau neplăcute ale zilei. Constatăm că, pe zi ce trece, copiii apreciază din ce în ce mai puțin munca mamelor și recunoașterea meritelor sale reprezintă cuvinte străine. În schimb, unii copii pot să ofere o bucurie mamelor lor prin reușitele lor la școală, ceea ce și acest fapt este în scădere. Așa că dacă ajungem ca piatra de temelie a unei familii, mamele, să nu le mai respectăm înseamnă că am ajuns într-o situație gravă. Știu că, unele persoane, vor spune că tatăl este baza, pentru că trebuie să asigure mai mult decât mama baza financiară, dar dacă mamele pleacă de acasă este haos. Idealist scris și într-o perioadă în care, multe femei devin independente și unde fidelitatea se rareste pe zi ce trece, consider, totuși, că creșterea unui copil este o responsabilitate mare și este nevoie ca să fie apreciată pe măsură. Așa că, iubiți-vă mamele, dragi copii, că nu se știe niciodată cât timp le veți mai avea lângă voi! Ei, și ce mult veți regreta atunci dacă nu ați făcut-o cu drag în perioada aceasta, în trecut și cât vor mai fi în viața. După moartea lor, va fi degeaba totul…

Published by Paul66

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: