Vârsta maturității


Maturitatea presupunem că în primul rând o definim în funcție de vârstă. Numai că în momentul în care ajungem la 50 de ani deja suntem catalogati ca bătrâni. Cu alte cuvinte deja de la vârsta de 40 de ani începem brusc îmbătrânirea. Suntem o mulțime de babe și moși care-și așteaptă sfârșitul. Ne bazăm pe expresia populară atunci când ne mai lovește câte o durere cu motivul că sunt bătrân. Problema într-adevăr nu ar trebui să fie atunci când suntem în această perioadă a vârstei ci atunci când ne îndepărtăm de ea. Atunci ar putea ca să înceapă adevăratele probleme. Oricum împlinind vârsta de la 40 de ani în sus nici măcar nu știm cum să ne comportăm. Motivul este chiar simplu pentru că am avut niciodată atâția ani de viață. Cu alte cuvinte trebuie ca să îndeplinim un anumit tipar impus de societate, dar cine să o mai asculte și pe ea. Este adevărat că nu vom lua lopatica și găletuta și ne vom duce la o grămadă de nisip unde vom avea și mașinuțe, matchbox pentru cunoscători. Însă ajungem ca să ne întrebăm retoric societatea noastră obtuza ce putem face? Ah să ne comportăm matur. Oricum când împlinim această vârstă maturitatea ar trebui ca să o primim într-o pungă pe lângă tort ca și cadou. Teoretic nu funcționează așa și are dedesubturile ei. Înseamnă teoretic asumarea răspunderii, curaj, consecvență, verticalitate, o casă, o nevastă, copii și o mașină. Practic ne identificăm prin trăsăturile morale și lucrurile materiale. Înseamnă că dacă nu avem acestea rămânem copii sau numai adulți. Mai precis burlacii și femeile necăsătorite și fără copii sunt în continuare numai copii cu apucături de adulți. Într-adevăr bătrânii mai dau și în mintea copiilor de la o anumită vârstă, dar să nu exagerăm. Suntem mai departe definiți de acte de parcă am trăi în România și ar trebui ca să demonstrăm în fiecare an, în cazul în care le pierdem, că în condițiile din țară mai putem trăi. Este și aceasta un hobby al birocrației din țara noastră dragă și cu gropite.

Până la urmă indiferent de vârstă și societate este recomandabil ca să ne bucurăm de avantajele și să ne dezamăgească dezavantajele fiecărei vârste. Oricum atunci când ne îndrăgostim devenim adolescenți și ar fi frumos ca atunci când iubim ca să devenim și maturi indiferent de vârsta biologică. Dacă societatea ne vrea bătrâni cel puțin înainte de toate am putea ca să devenim înțelepți, iar aceasta nu se obține în viață la frecvență redusă. Ideal ar fi ca să ne apreciem și să ne iubim așa cum suntem atât cât suntem noi de maturi sau imaturi. Pentru restul problemelor avem carje, bastoane sau cel puțin un zâmbet larg că nu ustură. În rest să vorbească lumea ceea ce vrea căci oricum în România invidia și bârfa sunt sporturi naționale..

Published by Paul66

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: