Mi e dor și dor


Mi e dor de soare într-o zi oarecare care să îmbie oamenii ca să zâmbească. Să auzim copiii jucându-se și cântând primăvara din suflet indiferent de anotimp. Duc dorul unui parc liniștit în care să se audă păsările cântând. Să auzim o melodie feerica pornită din înăuntrul sufletul nostru. Mi e dor de oameni veseli care râd la glumele vieții și surâd la necazurile existente. Să atingem sinceritatea și autenticitatea noastră și să nu mai afișam fațade și minciunile imaginate. Mi e dor de relațiile sănătoase care aduc numai bine între oameni și să nu ne mai înșelam atât de mult în mod special pe noi. Să ne iubim sincer și trainic și să reparăm tot ceea ce nu funcționează și să nu mai distrugem oameni și relații. Să ne aducem aminte că oamenii care sunt hărăziti sunt demni de toată aprecierea și admirația noastră. Mi e dor să nu ne mai considerăm perfecți căci oricine poate greși și doar acela se îndreaptă care conștientizează că a greșit. Orgoliile să le ascundem și să nu ne mai lăsăm ghidați după ele căci pierdem mult și fără întoarcere înspre. Duc dorul oamenilor buni la suflet care nu împart lumea după avere sau funcție ci după capacitatea și calitatea omului respectiv. Să renunțăm să credem că le știm pe toate și că toți ceilalți trebuie învățați. Învățătura să provină de la tot ceea ce este viu și să construim tot timpul viața, iar moartea nici să nu mai existe printre noi.

Înainte de toate îmi este dor de gânduri și de optimism care vin din voia bună sau dispoziția cu care suntem capabili ca să privim viața. Mi e dor de mine și de liniștea sufletului meu care se regăsește într-o carte a firii mele nazdravane care dorește întotdeauna bine și sunt și momente când primește rău. Poate așa este destinul oamenilor efemeri ca să le fie întotdeauna dor de ceea ce nu este pe pământ și să-și dorească tot mai mult de la viață în special tot ceea ce nu au. Apreciind clipele acestea poate înseamnă că vom primi și ceea ce lipsește când va fi vremea și timpul cadourilor de la viață.

Published by Paul66

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: