Doar un om…


Dacă aș fi un înger presărat pe acest Pământ nu aș cere multe lumii. Nu aș avea nici aripi multe și o aură deasupra. Aș zbura peste oameni și le-as mai lua din gândurile cele rele și le-as pune numai bune. Trecerea prin spitale ar duce o îmbrățișare celor care au nevoie și o încurajare că își vor vedea din nou lumea și pe cei dragi din ea. Aș mai trece peste cei care mai lucrează pentru o bucățică de pâine care să o ducă acasă. O speranță de mai bine și un gând bun nu strică nici celor care învață și pe alții pe internet și prin mijloace care nu înlocuiesc prezența efectivă în școală. Nu poți înlocui cu mijloacele video un suflet și nici sentimente. Dovadă încă o dată că o senzație, veche de când este lumea, nu poate fi înlocuită de o vedere virtuală. Aș zbura și peste ogoare să le spun celor ce-l trudesc că samanta pusă în primăvară nu se pierde ci se transformă în al ei rod când va fi vremea. Pentru cei cu animale le-as face iarba aleasă ca să poată să se înfrupte cele care au copite. După atâta zbor de bine aș ajunge lângă locul unde își au odihna cei care au plecat prea devreme de lângă cei dragi. Mângâierea le-as duce o în dar, însă chiar nimic nu înlocuiește plecarea cuiva drag. Poate doar să ne amintim acolo mai este încă un înger păzitor care ne veghează veșnic pașii și se bucură de sus și se întristează veșnic când în suflet este amar. Într-un final le-as da oamenilor și aripi tocmai ca să zboare adesea chiar dacă numai cu gândul spre locuri îndepărtate care să le aducă adesea și frumosul și speranța la ofertă. Aș face și chiar promoții cu cât ai mai multe lucruri care te apasă ar primi aripi de gânduri cu care să zboare cât mai departe de locurile suferinde și infestate de boală și de frică. Celor singuri în această vreme le-as crea un prieten care, chiar dacă pare aievea, să-i asculte simplu și fără întrebări absurde.
Cum este lumea făcută nu sunt înger decât rar nici măcar o dată pe an. De multe ori poate sunt un drac impielitat care mai face și lucruri rele. Până la urmă,cu regret în suflet, spun, sunt doar cel care scrie rândurile acestea simple, fără lauda sau ură. Cred că sunt așadar, doar un om..

Published by Paul66

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: